…mi-e dat să aflu că oamenii încă au beţii cu Marx. De la degeabatologie, care degeabatologeşte pe temă încercînd să polemizeze cu tricoul lui Che.
În primul rînd pentru Machiavellian – nu poţi să discuţi cu reprezentanţii noii religii a marxismului aşa cum nu poţi polemiza cu reprezentanţii Bisericii Române. Vrei, nu vrei, ajungi în Iad.
Mă amuză ceea ce se întîmplă. E interesant să-l vezi pe Bucurenci, un produs al ‘capitalismului feroce’ din România, plîngînd că nu se studiază suficient Marx în şcoală. E amuzant să vezi că după ce oameni mai deştepţi ca el i-au explicat că nu poţi separa teoria de practică, omul insistă. E amuzant şi ridicol în acelaşi timp.
Marxismul prinde foarte bine în România. Văd din ce în ce mai multe tricouri (produse de către capitalism, evident) cu Che Guevara. Văd din ce în ce mai mulţi roşii de stînga, revoluţionari de mucava care se pierd în beţii şi pseudo-fapte, care victimizează din cauza capitalismului. Bravo, băieţi, aşa vă vreau. Urmaţi ideologia unui om care a trăit în secolul XIX şi care nu prea a reuşit să creeze un sistem filosofic care să se aplice statelor din secolul XIX. Sau XX. Sau XXI.
Zicea Bucurenciul odată că nu trebuie judecat comunismul prin prisma ‘comunismului românesc’. E ca şi cum ai zice că nu trebuie să judecăm principiul că se poate sări de la înălţimea de zece metri pe pămînt fără să-ţi rupi picioarele. Şi că toţi care au încercat nu au fost suficient de puternici pentru a reuşi, dar că el însuşi va reuşi. Bine, nu chiar el. E mult mai comod să rămîi marxist în inconfortabilul confort capitalist care alienează spiritele intelectuale precum susnumitul. 
Una-i una, alta-i alta. Dar ar fi bine ca alţii să încerce, ce mişto ar fi ca cineva să facă treburile respective.
Bine, Dorin, da’ ce ai tu contra marxismului şi comunismului? Marxismul e încă utopic, pentru a ajunge la comunismul real trebuie să trecem stadiul socialismului, nu-i aşa? Păi am, am multe. Am în primul rînd faptul că m-am născut acolo. În socialism, clădind în gloria conducătorului mult-iubit comunismul care nu mai părea aşa utopic. În socialism, cu alimentaţie raţională, fără MTv, fără şansa de a te afirma dacă nu periai serios fundul socialismului (dar Bucurenci n-ar avea o problemă să se afirme între comunişti). Copii dragi, e foarte uşor să vorbeşti despre comunism la MTv. E mai greu să accepţi faptul că comunismul domnului Bucurenci presupune afurisitele astea de cutii de chibrituri în care locuim, presupune cozi la lapte, la pîine şi la orice ’se dă’. Presupune sărăcirea sistematică a populaţiei pentru că nu se poate face egalizarea la nivelul financiar al lui Ţiriac (şi nici măcar al lui Bucurenci)
Marxismul e mort odată cu Marx. Au arătat-o peste 100 de ani de implementare defectuoasă. “O China care e no. 1 în cam toate domeniile” cum zicea un admirator Bucurencian, care îl acuza că ‘marxismul nu e o beţie şi nu a fost niciodată’, deci să-şi măsoare cuvintele (Bucurenciul calcă pe urmele lui Lucreţiu Pătrăşcanu, mă jur). Chină care e nr. 1? Hai mă, fugi de-aici. Mergi tu şi locuieşte în China, care vorba ta e nr. 1 în cam toate domeniile. De ce trebuie să îmi aduci China în România? De ce nu te duci tu acolo?
Pentru că despre asta e vorba. E uşor să faci comunismul rus din Elveţia, precum Lenin. E uşor să discuţi discuţii şi să fraiereşti emo-kids în a crede că Marx e altceva decît un teoretician care suferea de prea multă bunăstare.
Pentru toţi care mai susţin marxismul am un sfat. Unul subtil care sper să vă ajute. Marxismul/comunismul nu va reuşi niciodată din cauza lui Freud. Din cauza Id-ului Freudian, din cauza faptului că omul nu va fi niciodată capabil de egalitate – în afară de cazul în care ne spală pe toţi pe creier şi ne dau condiţii egale de trai. Dar lor? Lor cine le mai spală creierul?
Pentru că ăsta a fost necazul comunismului dintotdeauna. Chiar dacă populaţia (voi, părinţii voştri) a fost spălată pe creier, vîrfurile nu au fost. Şi au profitat de treaba asta la maxim. Te întrebi cum de foştii egalitarieni comunişti sunt acum cei care umblă cu maşini opulente şi învîrt afaceri de miliarde? Păi uite aşa: ei, spre deosebire de voi, au minte.
Aşa că mai bine spuneţi-i lui Bucurenci să vă mai scutească. Bucurenci e doar un pseudo-Lenin, care vă prosteşte că marxismul e de fapt despre protecţia mediului, şi abia aşteaptă să vă spele pe creier.
Bravo, domnule Bucurenci. Meri de bea cu Marx. Acum lumea ştie 
PS: Numai ce admiram realizările fantastice ale Chinei care e no. 1 la toate, am mai văzut una: Provincia Gansu, fruntaşă pe plan la munca socialistă
Pai, ce, trebuie sa fie fruntasi si la revolte, nu? Altfel cum mai sunt ei number 1 in toate?
E tare faza ca vorbesti de spalari pe creier – mai citeste o data ce ai scris mai sus – nici tu nu visezi, batrine, cita propaganda reiese din vorbele tale ( a altora pe care tu o propagi fara de stiinta – sau cu, nici nu ma intereseaza pina la urma).
Anti-marxist? Anti-stîngist? Mulţumesc, AleX, chiar îmi asum cele pe care mi le spui. Sunt spălat pe creier? Eventual de stînga ce loveşte mortal
Be a sport and grow up. Încearcă să afli mai multe despre natura umană, şi apoi vorbim
Apropos, AleX, ca să nu te judec greşit, zi-mi şi mie care e propaganda pe care o fac, să nu mor prost.
Chiar, Alecse, vreau sa stiu si eu unde-i propaganda aia rea.
Machiavellian: e prea subtilă, doar un spirit cu mintea pe stînga poate să vadă injustiţia istorică ce am produs-o
:))
Buei, fas’istoidule.
Şi totuşi, consideraţi că dacă Marx nu s-ar fi născut nu ar fi găsit comuniştii o altă platformă ideologică pe care să îşi construiască tirania? Pentru că în România nu Marx a adus comunismul, ci tancurile ruseşti. Or ruşii nu fac altceva, de-a lungul istoriei, decât să schimbe un regim opresiv cu un altul, de aceeaşi esenţă. Ar fi găsit ei ceva pentru Europa şi dacă nu era Marx.
Recunosc totuşi că diferenţa de perspectivă e mare, între mine care am trăit în comunist doar primul an din viaţă şi alţii care au prins anii de glorie. Nu pretind să am dreptate, dar uneori istoria trebuie judecată la rece.
Traseul pentru tancurile ruseşti este Marx->Lenin->Stalin->Tancurile ruseşti.
Judecată la rece, ideologia e proastă, pentru că cere revoluţia permanentă.
Citeşte 1984. Nu este scrisă post-comunist, deci s-ar putea să îţi ofere un insight ceva mai adînc
Spre norocul meu, chiar am citit 1984. Într-adevăr oferă o perspectivă demonică, dar plauzibilă.
Totuşi, crezi că dacă nu exista Marx pentru comunişti, nu inventau ei unul? Eu sunt de părere că platforma ideologică a lui Marx este doar un pretext pentru puterea comunistă. Zilele astea sper să citesc Manifestul şi poate revin cu o părere mai pertinentă.
Nu îi mai lua apărarea lui Marx. Faptul că dacă n-ar fi fost el ar fi fost altul e discutabil. E ca şi cum ai zice că dacă n-ar fi fost un Hitler ar fi fost un alt extremist în Germania care să genereze al doilea război mondial şi ştii foarte bine că 1) nu e adevărat şi 2) nu e nici plauzibil.
Istoria a fost scrisă. Nu are sens să o rescrii cu dacă-uri. Şi criminalii în serie nu ar fi fost criminali dacă… Asta nu schimbă realitatea.
Poftă mare la manifest. Şi nu uita: egalitatea nu e posibilă. Fie măcar pentru că nu avem toţi aceeaşi înălţime şi mărime la pantofi.
şi acelaşi mamă şi acelaşi tată, indiferent de ce opium se mai serveşte naţiunilor
În privinţa problemei egalităţii lucrurile mi se par şi mie la fel de clare. Nu am o concepţie de stânga. Dimpotrivă, sunt dreptaci de când am început să realizez cu ce se mănâncă. Cred doar că Marx nu ar trebui să fie linşat pe eşafodul public alături de criminali precum Stalin, sau, aşa cum bine spui tu, Hitler.
Deja intrăm în problema responsabilităţii pe care o are autorul unei filosofii, fie ea şi politică. Lucrurile sunt delicate. Nici nu cred că se vor clarifica vreodată.
Atât am vrut să subliniez: Marx nu e nici Stalin, nici Hitler. Nici nu poate fi considerat, în opinia mea, responsabil pentru crimele şi atrocităţile comunismului. De la hârtie până la faptă e totuşi o distanţă apreciabilă, ori aici ar trebui să acţioneze prioritar morala.
Fiecare ar trebui să-şi asume răul făcut.
Nu zic că Marx trebuie uitat. Zic doar că trebuie recunoscut ca exemplul negativ pe care îl reprezintă.